Evanghelia slăbănogului din Capernaum:

1.Întru Ierusalim mergând
Hristos văzu o scăldătoare
La Poarta Oilor,având
În ea lucrate cinci pridvoare.

2.Iară Betezda se numea
În evreiește scăldătoarea
Și mare mulțime venea
La dânsa voind vindecarea.

3.Mare mulțime adunată
De orbi, uscați și șchiopi zăcea
În cele cinci pridvoare iată
Și vindecarea căuta!

4.Și mulți bolnavi stăteau în ea
Căci îngerul Domnului Sfânt
Din când in când se pogora
Apa dintr-însa tulbura.

5.Și cel care primul intra
După a apei tulburare
În scăldătoare,se făcea
Tot sănătos, luând vindecare.

6.Și iată că un om era
De treizeci și opt ani ținut
De ologirea lui cea grea
Zăcând acolo abătut .

7.Iară Iisus aceasta știind
I-a zis: „Vrei sănătos să fii?”
Și cel bolnav trist glăsuind
Spre Domnul a prins a grăi:

8.”Doamne, om nu am ca să poată
Să mă arunce și pe mine
Când apa este tulburată
Ca să pot fi eu făcut bine!

9.Fiindcă un altul se coboară
În scăldătoare, până eu
Mă duc spre ea cu grea povară
Și astfel stau așa mereu!”

10.”Te scoală al tău pat luând
Și umblă dar!”i-a spus Hristos
Iar omul cel bolnav sculând
Îndată a fost sănătos.

11.Și a luat patul său umblând
Dar Sâmbătă era, pe când
A fost el vindecat,aflând
Al Domnului ajutor blând.

12.Și cei iudei spuneau spre cel
Ce slăbănog a fost cândva
„E Sâmbătă! În nici un fel
Nu poți acum patul a lua! „

13.El a răspuns: „Acela care,
M-a vindecat a spus a lua
Patul, iar eu fac ascultare,
Umblând după Porunca Sa!”

14.Ei au grăit: „Cine e oare,
Cel ce așa ți-a poruncit?”
Dar Domnul întru adunare,
Nu era lesne de privit.

15.Căci la o parte Se dăduse
Hristos fiind întru mulțime
Și cel vindecat nu știuse
Pe Cel ce l-a scăpat pe sine.

16.Iar mai apoi,Hristos găsind
În Templu pe cel vindecat
A mers la dânsul lui grăind:
„Iată ești sănătos aflat!

17.Dar de acum nu mai greși,

Ca nu cumva mai rău să-ți fie! ”
Și omul a mers a vesti
Iudeilor cu bucurie.

18.Și a spus lor, mărturisind
Că Domnul Iisus l-a sculat
Și azi e sănătos, știind
Pe Cel ce bine i-a lucrat.

19.Vedem cum Domnul întărește
Un slăbănog, ce de mult timp
Trăind așa, se chinuiește
Și blând îl vindecă în schimb.

20.Căci acel om ce își dorea
Tămăduirea cea trupească
De multă vreme tot spera
Să poată să se izbăvească.

21.Ca alți bolnavi și el stătea
Trist, chinuit, tot așteptând
Să poată a se vindeca
Odată, cine știe când!

22.Alții, bolnavi, se aruncau
În fața sa de boli scăpând
Însă la dânsul nu gândeau
Doar al lor bine căutând.

23.Și nimeni nu se îndura
Să îl arunce iubitor
În scăldătoare spre a lua
Și el darul vindecător!

24.Când nimănui nu îi păsa
De suferința lui cea mare,
De el milos Se apropia
Hristos, dând lui ajutorare.

25.Când semenii din jurul lui
Voiau a lor scăpare doar,
Cu Milă Fiul Domnului
Îl vindeca pe el în dar.

26.Fiindcă deși abandonat
De toți și toate zi de zi
De Domnul nu era uitat
Tămăduirea sa aflând!

27.Dar câți și azi nu părăsesc
Pe frații lor cu nepăsare
Și doar al lor bine voiesc
Uitând a celui plâns strigare!

28.Câți nu trudesc în orice zi
Ca tot al lor mereu să fie,
Și nici nu vor a se gândi
La cel ce doar suspinul știe!

29.Însă să știm că vom primi
O plată, căci prin ce plinim,
Pe veci de veci în Rai vom fi
Sau prea amar neosândim!

30.Dar iată, Domnul îi mai spune,
Acelui slăbănog, cerând
Să facă numai cele bune
Spre a nu suferi mai crunt!

31.I-a spus:”Acum sănătos ești!
Însă nu mai păcătui!
Ca nu cumva să pătimești
Mult mai cumplit ori și mai și!”

32.Deci iată ,astfel noi aflăm
Cauza grea a bolnăvirii
Și cum printru păcat chemăm
În noi amarul chinuirii!

33.Astfel vedem că prin păcate
În noi și boala o sădim
Și cum prin faptele lucrate
Durerea noastră o zidim.

34.Căci noi am fost creați așa
Încât ai Domnului să fim
Iar de lucrăm fapta cea rea
De asta iată suferim!

35.Căci fiind pentru Cel Sfânt creați,
Numai plinind a Sa voire

Vom fi voioși cu El aflați
Ți vom avea și mulțumire!

36.Dar de păcatele lucrăm,
Fugind de bine ori dreptate,
Pentru aceasta ne aflăm
În boli ori clipe întristate!

37.Pentru că boala cea trupească
E semnul care ne vestește
Pierzarea cea grea,sufletească
Care pe veci ne prăbușește.

38.Căci dacă sufletul din noi
E prins în rău și în păcate
Și trupul nostru mai apoi
În boli și tânguiri se zbate!

39.Deci să luăm seama,să trăim
Cuvântul Domnului urmând
Și chiar în încercări să știm
Că El cu noi E pe pământ!

40.Chiar dacă toți ne părăsesc
Hristos cu noi mereu va sta
Iar ajutorul Să Ceresc
În orice vreme vom afla!

41. „Doamne, Stăpâne, azi privește,
Și spre noi cei slăbănogiți
De rele și ne curățește
Să fim prin Tine izbăviți!

42.Al nostru trup tămăduiește
De boli și greaua suferință
Iar duhul nostru întărește
Să fim puternici în credință!

43.Fiindcă Iisuse, Tu ne Ești
O scăldătoare mult mai Sfântă
Și milostiv îi slobozești
Pe cei ce în greu se frământă!

44.Ne întărește si păzește
Ca toți pe Calea Ta să stăm
Iar mai apoi ne mântuiește
Ca iadul noi să nu îl luăm!

45.Căci Doamne, Tu nu vrei pieirea
Celui în rele rătăcit
Ci îi vrei zilnic pocăința
Și vrei să fie mântuit!”

Ana-Georgiana Grigore